9 definiții pentru poditură
Explicative DEX
PODITURĂ, podituri, s. f. (Rar) Podea, pardoseală. – Podi + suf. -tură.
PODITURĂ, podituri, s. f. (Rar) Podea, pardoseală. – Podi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poditură sf [At: BIBLIA (1688), 2461/42 / G-D: (înv) ~rei / Pl: ~ri / E: podi + -tură] (Îrg) Pardoseală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PODITURĂ, podituri, s. f. Podea.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
poditură (rar) s. f., g.-d. art. poditurii; pl. podituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poditură (rar) s. f., g.-d. art. poditurii; pl. podituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poditură s. f., g.-d. art. poditurii; pl. podituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PODITURĂ s. v. pardoseală, podea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
poditură s. v. PARDOSEALĂ. PODEA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
PODITURĂ s.f. (ȚR, Ban.) Pardoseală. A: Au acoperit casa cu poditură și rînduiale de chedri. BIBLIA (1688). C: Poditurĕ. AC, 361. Etimologie: podi + suf. -tură.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
poditură, poditurisubstantiv feminin
- 1. Pardoseală, podea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pardoseală podea
etimologie:
- Podi + -tură. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.