pocâltit, ~ă a [At: R. POPESCU, ap. CM. I, 480 / V: (reg) ~col~, co~, cobâ~ / Pl: ~iți, ~e / E: pocâlti] 1 (Șîs de foame) Flămând peste măsură Si: (fam) hămesit. 2 (Îrg; îas) Slăbit și fără putere din cauza alimentației insuficiente. 3 (Reg) Îndoit. 4 (Reg) Atârnat în jos prin îndoire. 5 (Csnp) Care are o valoare scăzută, modestă.