12 definiții pentru poclău plocău poclau pocleu polcău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi cu ajutorul cărora este purtată prin apă de doi oameni. – Et. nec.

POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi cu ajutorul cărora este purtată prin apă de doi oameni. – Et. nec.

poclău sn [At: ANTIPA, F. I. 131 / V: (reg) plocău, ~lau, polcău[1], ~leu / Pl: ~ăie / E: nct] Unealtă de pescuit ca un sac, cu deschizătura foarte largă și cu capetele fixate de două prăjini cu care este purtată prin apă de doi oameni. corectată

  1. În original, această variantă este greșit tipărită în forma: ~lău, identică deci cu cuvântul în sine. Am corectat-o judecând după referința încrucișată — LauraGellner

POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit, în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi.

poclău n. sac cu gura foarte largă cu care se pescuiește în apele mai mici. [Cf. plocad].

poclắŭ și plocắŭ n., pl. ăĭe (cp. cu ung. pókháló, mrejă de painjin. V. halăŭ). Nord. Un fel de plasă ca un mare sac care se trage pin apă cu ajutoru a doŭă prăjinĭ pentru a prinde pește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

poclắu (po-clău) s. n., art. poclắul; pl. poclắie

poclău s. n. (sil. -clău), art. poclăul; pl. poclăie

Intrare: poclău
  • silabație: -clău info
substantiv neutru (N42)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poclău
  • poclăul
  • poclău‑
plural
  • poclăie
  • poclăiele
genitiv-dativ singular
  • poclău
  • poclăului
plural
  • poclăie
  • poclăielor
vocativ singular
plural
plocău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poclau
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pocleu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
polcău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)