2 intrări

12 definiții

din care

Explicative DEX

poțoc1 sm [At: PRIBEAGUL, P. R. 147 / V: paț~, pațog, păț~, pățog, pâț~ / Pl: ~oci / E: mg pocok] (Zlg; Trs; Ban) 1 Șobolan (Rattus norvegicus). 2 (Îc) ~-roșu Hârciog (Cricetus cricetus).

poțoc3 s [At: ALR II/I, h 254/325 / Pl: nct / E: mg pocok „proptea”] (Reg) Bucată mică de scândură care se pune sub piciorul mesei ca să nu se miște.

poțoc2 sn vz potseg

pațoc sm vz poțoc1 corectat(ă)

pațog sm vz poțoc1 corectat(ă)

pățoc sm vz poțoc1 corectat(ă)

pățog sm vz poțoc1 corectat(ă)

pâțoc sm vz poțoc1 corectat(ă)

Etimologice

poțoc (-ci), s. m. – (Trans.) Șobolan. Mag. páczak (Candrea).

Sinonime

POȚOC s. v. guzgan, piron, șobolan.

poțoc s. v. GUZGAN. PIRON. ȘOBOLAN.

Regionalisme / arhaisme

poțoc2, poțoace, s.n. (reg.) scândurică ce se pune sub piciorul mesei să nu se miște.

Intrare: poțoc (s.m.)
poțoc (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poțoc
  • poțocul
  • poțocu‑
plural
  • poțoci
  • poțocii
genitiv-dativ singular
  • poțoc
  • poțocului
plural
  • poțoci
  • poțocilor
vocativ singular
plural
pațoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pațog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pățoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pățog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: poțoc (s.n.)
poțoc (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poțoc
  • poțocul
  • poțocu‑
plural
  • poțoace
  • poțoacele
genitiv-dativ singular
  • poțoc
  • poțocului
plural
  • poțoace
  • poțoacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)