10 definiții pentru poțiune
Explicative DEX
POȚIUNE, poțiuni, s. f. Nume generic dat medicamentelor lichide care se iau (în doze mici) pe cale bucală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. potion, lat. potio, -onis.
POȚIUNE, poțiuni, s. f. Nume generic dat medicamentelor lichide care se iau (în doze mici) pe cale bucală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. potion, lat. potio, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poțiune sf [At: BARCIANU / P: ~ți-u / Pl: ~ni / E: fr potion, lat potio, -onis] Denumire generală dată unor medicamente lichide care se iau în doze mici pe cale bucală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POȚIUNE, poțiuni, s. f. (Franțuzism) Nume dat medicamentelor lichide care se iau pe cale bucală. Sorbi, conștiincios trei linguri de poțiune pe zi, se feri de umezeală; durerea dispăru. C. PETRESCU, Î. II 241.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POȚIUNE s.f. Medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. potion, lat. potio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POȚIUNE s. f. medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală. (< fr. potion, lat. potio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POȚIUNE ~i f. (nume generic) Medicament lichid care se administrează în doze mici, pe cale bucală. [Sil. -ți-u-] /<fr. potion, lat. potio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*poțiúne f. (lat. pótio, -ónis, acțiunea de a bea, băutură, din răd. pot, de unde vine și potabil, potir și adăpoĭ). Med. Medicament intern lichid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
poțiune (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. poțiunii; pl. poțiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poțiune (-ți-u-) s. f., g.-d. art. poțiunii; pl. poțiuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poțiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. poțiunii; pl. poțiuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: po-ți-u-ne
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
poțiune, poțiunisubstantiv feminin
- 1. Nume generic dat medicamentelor lichide care se iau (în doze mici) pe cale bucală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Sorbi conștiincios trei linguri de poțiune pe zi, se feri de umezeală; durerea dispăru. C. PETRESCU, Î. II 241. DLRLC
-
etimologie:
- potion DEX '09 DEX '98 DN
- potio, -onis DEX '09 DEX '98 DN