PNEUMATOFOR s.m. 1. Rădăcină metamorfozată aeriană cu rol în respirație, prezentă la unele plante superioare care cresc în regiunile mlăștinoase. 2. Veziculă plină cu aer pe talul unor plante inferioare, care ajută la plutire sau la menținerea în poziție verticală. [< fr. pneumatophore, cf. gr. pneuma – aer, pherein – a purta].