plămadă sf [At: BARCIANU / V: (reg) plom~ / Pl: ~mezi / E: plămădi] 1 Amestec de făină, apă și drojdie, folosit la fermentarea aluatului Si: plămădeală (1), plămăditură (1). 2 Bucată de aluat dospit, purtătoare a fermentului care face să crească aluatul Si: plămădeală (2), plămăditură (2). 3 (Pex) Drojdie. 4 (Pex) Maia¹. 5 (Pgn; reg) Amestec de mai multe substanțe. 6 Masă² pregătită în vederea fermentării. 7 Porțiune dintr-o masă² fermentată. 8 Element sau substanță pus(ă) la macerat. 9 (Mun; pbl pcf) Pomadă. 10 Substanță din care este format oul de albină Si: (înv) plămăditură (5). 11 Larvă dezvoltată de oul albinei Si: (înv) plămăditură (5). 12 (Fig) Element care dă naștere la ceva Si: germen, sămânță. 13 (Fig; pex) Structură. 14 (Pop) Odraslă. 15 (Ban) Reproducere. 16 (Reg) Epitet pentru un om moale și prost.