10 definiții pentru plutonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTÓNIC, -Ă, plutonici, -ce, adj. (Despre roci eruptive și despre corpurile pe care le alcătuiesc) Care s-a format prin acțiunea vulcanilor în adâncul scoarței terestre. ◊ Rocă plutonică = nume dat rocilor abisale și intrusive. – Din fr. plutonique.

PLUTÓNIC, -Ă, plutonici, -ce, adj. (Despre roci eruptive și despre corpurile pe care le alcătuiesc) Care s-a format prin acțiunea vulcanilor în adâncul scoarței terestre. ◊ Rocă plutonică = nume dat rocilor abisale și intrusive. – Din fr. plutonique.

plutonic, ~ă a [At: BARASCH, M. II, 15/30 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr plutonique] (Glg) 1 (D. roci eruptive și corpurile pe care le alcătuiesc) Care s-a format prin acțiunea vulcanilor în adâncul scoarței terestre Si: (rar) plutonian (1). 2 Care are loc, se manifestă, se produce în adâncul scoarței terestre Si: (rar) plutonian (2). 3 (Îs) Rocă ~ă Nume generic dat rocilor abisale și intruzive.

PLUTÓNIC, -Ă adj. Plutonian (2). [< fr. plutonique].

PLUTÓNIC, -Ă adj. (despre roci eruptive) format prin acțiunea vulcanilor, în adâncul scoarței terestre; plutonian (I, 1). (< fr. plutonique)

PLUTÓNIC ~că (~ci, ~ce) (despre roci eruptive) Care s-a creat prin acțiunea vulcanilor; vulcanic. /<fr. plutonique

plutonic a. se zice de terenurile geologice cari au fost produse prin acțiunea focului suteran [dela Pluton, zeul Infernului].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plutónic adj. m., pl. plutónici; f. plutónică, pl. plutónice

plutónic adj. m., pl. plutónici; f. sg. plutónică, pl. plutónice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLUTÓNIC adj. (GEOL.) (rar) plutonian. (Rocă ~.)

PLUTONIC adj. (GEOL.) (rar) plutonian. (Rocă ~.)

Intrare: plutonic
plutonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutonic
  • plutonicul
  • plutonicu‑
  • plutonică
  • plutonica
plural
  • plutonici
  • plutonicii
  • plutonice
  • plutonicele
genitiv-dativ singular
  • plutonic
  • plutonicului
  • plutonice
  • plutonicei
plural
  • plutonici
  • plutonicilor
  • plutonice
  • plutonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)