8 definiții pentru plutări


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTĂRÍ, plutăresc, vb. IV. Intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + suf. -ări.

PLUTĂRÍ, plutăresc, vb. IV. Intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + suf. -ări.

plutări vi [At: GANE, N. II, 34 / Pzi: ~resc / E: plută1 + -ări] 1 A transporta bușteni pe apă Si: (reg) a plutăși (1). 2-4 A practica meseria de plutaș1 (1-3) Si: (reg) a plutăși (2-4). 5 A merge cu pluta1 (1) pe apă Si: (reg) a plutăși (5).

PLUTĂRÍ, plutăresc, vb. IV. Intranz. A merge cu pluta pe apă (transportînd lemne). Să vînăm, să pescuim, să plutărim. GANE, N. II 34.

A PLUTĂRÍ ~ésc intranz. A practica ocupația de plutaș; a fi plutaș. /plută + suf. ~ări


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plutărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutărésc, imperf. 3 sg. plutăreá; conj. prez. 3 plutăreáscă

plutărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutărésc, imperf. 3 sg. plutăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. plutăreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLUTĂRÍ vb. (reg.) a plutăși. (~ pe Bistrița.)

PLUTĂRI vb. (reg.) a plutăși. (~ pe Bistrița.)

Intrare: plutări
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plutări
  • plutărire
  • plutărit
  • plutăritu‑
  • plutărind
  • plutărindu‑
singular plural
  • plutărește
  • plutăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plutăresc
(să)
  • plutăresc
  • plutăream
  • plutării
  • plutărisem
a II-a (tu)
  • plutărești
(să)
  • plutărești
  • plutăreai
  • plutăriși
  • plutăriseși
a III-a (el, ea)
  • plutărește
(să)
  • plutărească
  • plutărea
  • plutări
  • plutărise
plural I (noi)
  • plutărim
(să)
  • plutărim
  • plutăream
  • plutărirăm
  • plutăriserăm
  • plutărisem
a II-a (voi)
  • plutăriți
(să)
  • plutăriți
  • plutăreați
  • plutărirăți
  • plutăriserăți
  • plutăriseți
a III-a (ei, ele)
  • plutăresc
(să)
  • plutărească
  • plutăreau
  • plutări
  • plutăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plutări

  • 1. A merge cu pluta pe apă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plutăși attach_file un exemplu
    exemple
    • Să vînăm, să pescuim, să plutărim. GANE, N. II 34.
      surse: DLRLC
  • 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Plută + sufix -ări.
    surse: DEX '09 DEX '98