plugar, ~ă [At: CORESI, EV. 78 / Pl: (1-2, 5-8) ~i, (3-4) ~i, ~e / E: plug + -ar] 1 sm Persoană care trăiește în mediul rural și a cărei ocupație de bază este agricultura. 2 sm (Pgn) Țăran. 3 a (Înv) Alcătuit din țărani. 4 a (Înv) Privitor la țărani. 5 sm (Reg) Persoană angajată de un țăran înstărit pentru muncile agricole sau pentru treburile gospodărești. 6 sm (Reg) Băiat care mână vitele la arat Si: pogonici. 7 sm Persoană care ține coarnele plugului la arat Si: cornaci. 8 sm (Mol) Flăcău care umbla cu plugușorul (3) în ajunul Anului Nou Vz colindător, urător.