plot¹ sn [At: LTR² / Pl: ~uri / E: fr plot] 1 Mică piesă de contact electric constituită dintr-un cilindru sau dintr-o prismă metalică fixate într-o placă de material electroizolant sau pe suprafața acesteia, și legată la un circuit electric. 2 Placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină.

PLOT s.n. 1. Mică piesă metalică montată pe un corp format din material izolant și legată la un circuit electric pentru a se putea face legătura între acest circuit și o manetă legată de un alt circuit. 2. Placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină. [< fr. plot].

PLOT s. n. 1. mică piesă metalică montată pe un corp din material izolant și legată la un circuit electric. 2. placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină. 3. suprafață de separație între două formațiuni geologice. (< fr. plot)

PLOT ~uri n. Piesă metalică fixată pe o placă izolantă, care face legătură cu un circuit electric. /<fr. plot

plot s. n., pl. ploturi

plot s. n., pl. ploturi

plot s. n., pl. ploturi

plot, ploturi, s.n. Crestătură adâncă, de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne, pentru îmbinarea cununilor unei construcții. – Cf. plot „placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină”.

plot, ploturi, s.n. – Crestătură adâncă, de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne, pentru îmbinarea cununilor unei construcții (Stoica, Pop 1984). – Probabil cf. plot „placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină” (< fr. plot).

plot, -uri, s.n. – Crestătură adâncă, de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne, pentru îmbinarea cununilor unei construcții (Stoica, Pop 1984). – Cf. fr. plot.