Definiția cu ID-ul 694855:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plop m. (lat. pôpŭlus, de unde s’a făcut poplus, apoĭ plŏppus; it. pioppo, vfr. peuple [azĭ peuplier], sp. chopo, pg. choupo. Cp. cu pleoapă). Un copac din familia sălciiĭ (pópulus [alba, nigra, trémula și pyramidalis]). Iron. Cînd va face plopu pere și răchita vișinele, nicĭ-odată. – În vest pleop (eo dift.). – Plopiĭ cresc de ordinar pin luncĭ și-s de maĭ multe felurĭ. Eĭ ajung pînă la o înălțime de 20 de metri, afară de plopu piramidal, care ajunge pînă la 40 de metri. Frunzele lor (maĭ ales ale celuĭ tremurător saŭ fîșîitor) se mișcă la cel maĭ ușor vînt producînd un freamăt foarte plăcut. V. plută.