opțiuni
  • info

12 definiții pentru plimbăreț

din care

Explicative DEX

PLIMBĂREȚ, -EAȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. – Plimba + suf. -ăreț.

PLIMBĂREȚ, -EAȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. – Plimba + suf. -ăreț.

plimbăreț, ~eață a [At: CONACHI / V: (îrg) preumblă~, primblă~ / Pl: ~i, ~e / E: plimba + -ăreț] (Prt) Căruia îi place să se plimbe mult, să umble fără rost, să hoinărească Si: (înv; prt) plimbătareț.

PLIMBĂREȚ, -EAȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Care se plimbă (prea) mult, căruia îi place să se plimbe (fără rost), să călătorească, să hoinărească. Un nor de vară... pluti într-o clipă deasupra șoselei, vărsînd din el o ploaie... peste plimbăreața lume bucureșteană. MACEDONSKI, O. III 40. ◊ (Substantivat) Din întuneric le venea în față un alt grup de plimbăreți. ARDELEANU, D. 130.

PLIMBĂREȚ ~eață (~eți, ~ețe) Care este predispus să se plimbe; amator de plimbări. /a plimba + suf. ~ăreț

preumblăreț, ~eață a vz plimbăreț

primblăreț, ~eață a vz plimbăreț

Ortografice DOOM

plimbăreț adj. m., pl. plimbăreți; f. plimbăreață, pl. plimbărețe

plimbăreț adj. m., pl. plimbăreți; f. plimbăreață, pl. plimbărețe

plimbăreț adj. m., pl. plimbăreți, f. sg. plimbăreață, pl. plimbărețe

Argou

plimbăreț, plimbăreți s. m. (intl.) 1. delincvent care își schimbă încontinuu locul unde operează. 2. vagabond.

Sinonime

PLIMBĂREȚ adj., s. umblăreț, (înv.) plimbătareț. (Mare ~ mai ești!)

PLIMBĂREȚ adj., s. umblăreț, (înv.) plimbătareț. (Mare ~ mai ești!)

Intrare: plimbăreț
plimbăreț adjectiv
adjectiv (A18)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plimbăreț
  • plimbărețul
  • plimbărețu‑
  • plimbăreață
  • plimbăreața
plural
  • plimbăreți
  • plimbăreții
  • plimbărețe
  • plimbărețele
genitiv-dativ singular
  • plimbăreț
  • plimbărețului
  • plimbărețe
  • plimbăreței
plural
  • plimbăreți
  • plimbăreților
  • plimbărețe
  • plimbărețelor
vocativ singular — —
plural — —
preumblăreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
primblăreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plimbăreț, plimbăreațăadjectiv

  • 1. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plimbătareț umblăreț
    • format_quote Un nor de vară... pluti într-o clipă deasupra șoselei, vărsînd din el o ploaie... peste plimbăreața lume bucureșteană. MACEDONSKI, O. III 40. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Din întuneric le venea în față un alt grup de plimbăreți. ARDELEANU, D. 130. DLRLC
etimologie:
  • Plimba + -ăreț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.