pleșuvit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 344 / Pl: ~iți, ~e / E: pleșuvi] 1 (D. oameni) Căruia i-a căzut părul¹ de pe cap. 2 (D. cap, frunte etc.) Rămas fără păr¹ Si: chelit. 3 (D. munți, dealuri, soluri) Rămas fără vegetație. 4 (Pex; d. munți, dealuri, soluri) Arid. 5 (Nob; d. vegetație) Ars de soare Si: pârjolit, uscat.