pleter sn [At: SLAVICI, V. P. 5 / V: (reg) ~ă sf, ~tur / Pl: ~e, (rar, sm) ~i / E: srb pleter] 1 (Pop) Împletitură de nuiele Vz leasă. 2 (Spc) Împletitură de nuiele mai groasă, care se face în partea de sus a unui gard de lemn. 3 (Mun; pex) Porțiune de gard din nuiele împletite. 4 (Îlv) A se uita prin ~e (sau prin ~) A cerceta. 5 (Îal) A spiona. 6 (Pex) Gard pescăresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie și instalat de-a lungul malurilor, în albia majoră a râurilor etc. pentru a opri ieșirea peștelui dintr-o anumită zonă. 7 (Olt; prc) Nuia pentru împletit garduri. 8 (Olt) Șnur sau panglică cu care își împletesc femeile cozile. 9 (Trs) Păr al femeilor împletit în cozi și adus de o parte și de alta a capului. 10 (Rar; csc) Crengi lăsate spre pământ la salcie sau la mesteacăn.