opțiuni

Definiția cu ID-ul 1189122:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plenipotență sf [At: VĂCĂRESCU, IST. 267 / V: (înv) ~țiu[1], plinipotenție[2] / Pl: ~țe / E: it plenipotenza] 1 Putere deplină, împuternicire dată cuiva pentru a acționa într-o anumită chestiune, în special în probleme care interesează două state. 2 (Ccr) Act prin care se dă o plenipotență (1). corectat(ă)

  1. Referința încrucișată recomandă varianta de față în forma plenipotenție — LauraGellner
  2. În original, fără accent — LauraGellner