6 definiții pentru plasmon
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
plasmon sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: ger Plasmon, fr plasmon] Particulă fictivă cu ajutorul căreia este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină, electroni sau ioni, dintr-o plasmă.
PLASMON s.m. Particulă fictivă cu ajutorul căreia este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină (electroni sau ioni) dintr-o plasmă. [Cf. germ. Plasmon, fr. plasmon].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLASMON s. m. 1. particulă fictivă cu care este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină (electroni sau ioni) dintr-o plasmă. 2. plasmotip. (< germ. Plasmon, fr. plasmon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plasmon (particulă) s. m., pl. plasmoni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plasmon (particulă) s. m., pl. plasmoni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plasmon (fiz.) s. m., pl. plasmoni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plasmon, plasmonisubstantiv masculin
- 1. Particulă fictivă cu ajutorul căreia este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină (electroni sau ioni) dintr-o plasmă. DN
- 2. Plasmotip. MDN '00sinonime: plasmotip
etimologie:
- Plasmon DN