plantaj sn [At: LM / V: (înv) ~agiu / Pl: ~e / E: fr plantage, ger Plantage] 1-2 (Înv) Plantare (1-2). 3 (Înv) Așezare. 4 Plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior și îngrijită intensiv, în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. 5 (Pex) Arbore de pe un plantaj (4).