planificator, ~oare [At: CONTEMP. 1948, nr. 108, 3/5 / Pl: ~i, ~oare / E: planifica + -tor] 1-2 a Care planifică (1-2). 3 smf (Iuz) Specialist în întocmirea planurilor (14) de producție. 4 smf (Pgn) Specialist în întocmirea planurilor de desfășurare a unei activități economice.