Definiția cu ID-ul 432045:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLANATOR s.n. Piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor. ♦ Ciocan folosit pentru a face plană fața unui obiect. [< plana + -tor].