2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLACARDÁRE, placardări, s. f. Acțiunea de a placarda și rezultatul ei. – V. placarda.

placardare sf [At: LM / Pl: ~dări / E: placarda] (Rar) Afișare pe o placardă, pentru a aduce la cunoștința publicului.

PLACARDÁRE, placardări, s. f. (Rar) Acțiunea de a placarda și rezultatul ei. – V. placarda.

PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. A pune o placardă. – Din fr. placarder.

placarda vt [At: MO (1860), 70/26 / Pzi: ~dez / E: fr placarder] (Rar) A afișa ceva pe o placardă, pentru a aduce la cunoștința publicului.

PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. (Rar) A pune o placardă. – Din fr. placarder.

PLACARDÁ vb. I. tr. (Rar) A afișa, a pune o placardă. [< fr. placarder].

PLACARDÁ vb. tr. a afișa, a pune o placardă. (< fr. placarder)

*placardéz v. tr. (fr. placarder). Afig o placardă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

placardáre s. f., g.-d. art. placardắrii; pl. placardắri

placardáre s. f., g.-d. art. placardării; pl. placardări

placardá (a ~) vb., ind. prez. 3 placardeáză

placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg. și pl. placardeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: placardare
placardare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • placardare
  • placardarea
plural
  • placardări
  • placardările
genitiv-dativ singular
  • placardări
  • placardării
plural
  • placardări
  • placardărilor
vocativ singular
plural
Intrare: placarda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • placarda
  • placardare
  • placardat
  • placardatu‑
  • placardând
  • placardându‑
singular plural
  • placardea
  • placardați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • placardez
(să)
  • placardez
  • placardam
  • placardai
  • placardasem
a II-a (tu)
  • placardezi
(să)
  • placardezi
  • placardai
  • placardași
  • placardaseși
a III-a (el, ea)
  • placardea
(să)
  • placardeze
  • placarda
  • placardă
  • placardase
plural I (noi)
  • placardăm
(să)
  • placardăm
  • placardam
  • placardarăm
  • placardaserăm
  • placardasem
a II-a (voi)
  • placardați
(să)
  • placardați
  • placardați
  • placardarăți
  • placardaserăți
  • placardaseți
a III-a (ei, ele)
  • placardea
(să)
  • placardeze
  • placardau
  • placarda
  • placardaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

placardare

  • 1. rar Acțiunea de a placarda și rezultatul ei.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi placarda
    surse: DEX '98 DEX '09

placarda

  • 1. rar A pune o placardă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: afișa

etimologie: