5 definiții pentru plăcuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂCÚȚĂ, plăcuțe, s. f. Diminutiv al lui placă.Placă + suf. -uță.

PLĂCÚȚĂ, plăcuțe, s. f. Diminutiv al lui placă.Placă + suf. -uță.

plăcuță sf [At: IOANOVICI, TEHN. 217 / Pl: ~țe / E: placă + -uță] 1-2 (Șhp) Placă (1) (mică).

PLĂCÚȚĂ, plăcuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui placă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plăcúță s. f., g.-d. art. plăcúței; pl. plăcúțe

plăcúță s. f., g.-d. art. plăcúței; pl. plăcúțe

Intrare: plăcuță
plăcuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăcuță
  • plăcuța
plural
  • plăcuțe
  • plăcuțele
genitiv-dativ singular
  • plăcuțe
  • plăcuței
plural
  • plăcuțe
  • plăcuțelor
vocativ singular
plural

plăcuță

  • 1. Diminutiv al lui placă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Placă + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09