Definiția cu ID-ul 971021:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PITIC subst. 1. – frecv. (Dm; Băl II; CL; Buc; C Ștef); – C. (BCI IV 202); – T. (16 A I 287); -escu; -eni s. (Sd XI 258); -i s. (Dm); Piticu, T. (A Gen II 66). 2. Pitic/ă fam. (Nif). 3. Piticar, -iul (Buc). 4. Compus + cot: Piticot, băn. (LB).