pitan sn [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ~ă sf / Pl: ~e / E: pită + -an] 1-2 (Reg; șdp) Pită (1) (mare) Si: (reg) pitoi (1-2). 3 Bucată mare de pâine. 4 (Îrg) Pâine necrescută și cleioasă, făcută din făină de orez sau de secară. 5 (Pgn) Pâine de calitate inferioară. 6 (Îrg) Mălai.