5 definiții pentru pitărel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PITĂRÉL, pitărei, s. m. Titlu în ierarhia boierească a Țărilor Române, mai mic decât acela al pitarului; boier care avea acest titlu. – Pitar + suf. -el.

pitărel sm [At: D. BOGDAN, GL. / Pl: ~ei / E: pitar + -el] (Înv) 1 Titlu în ierarhia boierească din trecut, mai mic decât acela al pitarului (2). 2 Rang mai mic decât al pitarului (2). 3 Boier cu titlul de pitărel (1).

PITĂRÉL, pitărei, s. m. Titlu în ierarhia boierească a țărilor române, mai mic decât acela al pitarului; boier care avea acest titlu. – Pitar + suf. -el.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pitărél s. m., pl. pităréi, art. pităréii

pitărél s. m., pl. pităréi, art. pităréii

Intrare: pitărel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pitărel
  • pitărelul
  • pitărelu‑
plural
  • pitărei
  • pităreii
genitiv-dativ singular
  • pitărel
  • pitărelului
plural
  • pitărei
  • pităreilor
vocativ singular
  • pitărelule
  • pitărele
plural
  • pităreilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pitărel

  • 1. Titlu în ierarhia boierească a Țărilor Române, mai mic decât acela al pitarului; boier care avea acest titlu.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Pitar + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09