2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pistruit, ~ă a vz pistruiat

PISTRUIÁT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (1) pe piele. 2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [Pr.: -tru-iat] – V. pistruia.

PISTRUIÁT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (1) pe piele. 2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [Pr.: -tru-iat] – V. pistruia.

pistruiat, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. III, 15 / V: (rar) ~it / Pl: ~ați, ~e / E: pistrui + -at] 1 (D. oameni) Care are pistrui (5) Si: (rar) pistrui (2), (reg) pistricos (1). 2 (Rar) Pestriț.

pistruiț, ~ă a [At: CHEST. V, 174/24 / Pl: ~iți, ~e / E: pistrui + -iț] (Mol; d. animale) Pestriț.

PISTRUIÁT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui pe piele. Așa... a fost el întotdeauna – roșu și pistruiat. GALAN, Z. R. 265. Băiatul pistruiat și cîrn se trezește de-a binelea. STANCU, D. 19. Dar vreo doi, pistruiați și cu un tort de aur roșu încurcat pe cap, păreau copii ale acelor triburi... care se credeau de-a dreptul coborîte din soare. MACEDONSKI, O. III 15. 2. Pestriț, împestrițat. Cu florile... pistruiate cu roșu, vioi. La TDRG. – Variantă: pistruít, -ă (DAN, U. 40) adj.

PISTRUIÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PISTRUIA și A SE PISTRUIA. 2) Care are pistrui, mai ales pe față. /v. a (se) pistruia

pistruĭát, -ă adj. (d. pistruĭ). Cu fața plină de pistruĭ: un Jidan pistruĭat. – Și pe-. Și împopistrat (Rț.).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PISTRUIÁT adj. (rar) pistrui, (reg.) pistricos. (Om ~; obraz ~.)

PISTRUIAT adj. (rar) pistrui, (reg.) pistricos. (Om ~; obraz ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pistruíț, -ă, adj. (reg.; despre animale) pestriț.

Intrare: pistruiat
pistruiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistruiat
  • pistruiatul
  • pistruiatu‑
  • pistruia
  • pistruiata
plural
  • pistruiați
  • pistruiații
  • pistruiate
  • pistruiatele
genitiv-dativ singular
  • pistruiat
  • pistruiatului
  • pistruiate
  • pistruiatei
plural
  • pistruiați
  • pistruiaților
  • pistruiate
  • pistruiatelor
vocativ singular
plural
pistruit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistruit
  • pistruitul
  • pistrui
  • pistruita
plural
  • pistruiți
  • pistruiții
  • pistruite
  • pistruitele
genitiv-dativ singular
  • pistruit
  • pistruitului
  • pistruite
  • pistruitei
plural
  • pistruiți
  • pistruiților
  • pistruite
  • pistruitelor
vocativ singular
plural
Intrare: pistruiț
pistruiț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pistruiat pistruit

  • 1. Cu pistrui pe piele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Așa... a fost el întotdeauna – roșu și pistruiat. GALAN, Z. R. 265.
      surse: DLRLC
    • Băiatul pistruiat și cîrn se trezește de-a binelea. STANCU, D. 19.
      surse: DLRLC
    • Dar vreo doi, pistruiați și cu un tort de aur roșu încurcat pe cap, păreau copii ale acelor triburi... care se credeau de-a dreptul coborîte din soare. MACEDONSKI, O. III 15.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Cu florile... pistruiate cu roșu vioi. La TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi pistruia
    surse: DEX '98 DEX '09