opțiuni

8 definiții pentru piroforic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIROFÓRIC, -Ă, piroforici, -ce, adj. (Despre corpuri, materiale, substanțe etc.) Care are proprietățile unui pirofor (1). – Din fr. pyrophorique.

PIROFÓRIC, -Ă, piroforici, -ce, adj. (Despre corpuri, materiale, substanțe etc.) Care are proprietățile unui pirofor (1). – Din fr. pyrophorique.

piroforic, ~ă a [At: MARIN, PR. I, 69/25 / Pl: ~ici, ~ice / E: pyrophorique] (D. corpuri, materiale, substanțe etc.) Care are proprietățile unui pirofor (1).

PIROFÓRIC, -Ă, piroforici, -e, adj. 1. (Chim.) Care are proprietățile unui pirofor, care se aprinde în contact cu oxigenul sau cu aerul (mai ales cînd se află în stare de pulbere). Fier piroforic. 2. (Fiz.) Care produce scîntei sau se aprinde ușor prin frecare sau prin ciocnire. Pietre piroforice pentru brichete. Chibrituri piroforice.

PIROFÓRIC, -Ă adj. Cu calități de pirofor. [Cf. fr. pyrophorique].

PIROFÓRIC, -Ă adj. cu calități de pirofor (1). (< fr. pyrophorique)

PIROFÓRIC ~că (~ci, ~ce) (despre substanțe) Care conține pirofor. /<fr. pyrophorique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pirofóric adj. m., pl. pirofórici; f. pirofórică, pl. pirofórice

pirofóric adj. m., pl. pirofórici; f. sg. pirofórică, pl. pirofórice

Intrare: piroforic
piroforic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piroforic
  • piroforicul
  • piroforicu‑
  • piroforică
  • piroforica
plural
  • piroforici
  • piroforicii
  • piroforice
  • piroforicele
genitiv-dativ singular
  • piroforic
  • piroforicului
  • piroforice
  • piroforicei
plural
  • piroforici
  • piroforicilor
  • piroforice
  • piroforicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)