8 definiții pentru pirofor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIROFÓR, pirofori, s. m. 1. Substanță care se aprinde spontan în contact cu oxigenul sau cu aerul (prin frecare sau ciocnire), formând o ploaie de scântei. 2. (La pl.) Gen de insecte coleoptere care emit lumină fosforescentă; (și la sg.) insectă care aparține acestui gen. – Din fr. pyrophore.

PIROFÓR, pirofori, s. m. 1. Nume dat corpurilor care produc scântei și se aprind ușor în contact cu aerul (prin frecare sau ciocnire). 2. (La pl.) Gen de insecte coleoptere care emit lumină fosforescentă; (și la sg.) insectă care aparține acestui gen. – Din fr. pyrophore.

PIROFÓR, pirofori, s. m. 1. (Chim.) Corp care se aprinde în contact cu aerul. 2. (Fiz.) Corp care produce scîntei sau se aprinde ușor prin frecare sau ciocnire.

PIROFÓR s.m. 1. Substanță care ia foc când se află în contact cu aerul; corp care se aprinde ușor prin frecare. 2. Gen de insecte coleoptere, care emit lumină fosforescentă. [< fr. pyrophore, cf. gr. pyr – foc, phoros – care poartă].

PIROFÓR s. m. 1. substanță care se aprinde spontan în contact cu aerul. 2. insectă coleopteră mare din America de Sud, care emite lumină fosforescentă. (< fr. pyrophore)

PIROFÓR ~i m. Substanță care se aprinde când vine în contact cu oxigenul sau cu aerul. /<fr. pyrophore


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pirofór s. m., pl. pirofóri

pirofór s. m., pl. pirofóri

Intrare: pirofor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirofor
  • piroforul
  • piroforu‑
plural
  • pirofori
  • piroforii
genitiv-dativ singular
  • pirofor
  • piroforului
plural
  • pirofori
  • piroforilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)