opțiuni
  • info
2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

PIPERNICI, pipernicesc, vb. IV. Refl. (Despre animale, plante sau părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice). – Et. nec.

PIPERNICI, pipernicesc, vb. IV. Refl. (Despre animale, plante sau părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice). – Et. nec.

PIPERNICIE s. f. (Rar) Stare sau aspect pipernicit. – Pipernici + suf. -ie.

PIPERNICIE s. f. (Rar) Stare sau aspect pipernicit. – Pipernici + suf. -ie.

pipernici vr [At: POLIZU / V: (reg) ~pir~ / Pzi: ~cesc / E: nct] (D. animale și plante) A degenera din punct de vedere biologic, din cauza unor condiții neprielnice.

pipernicie sf [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 263 / Pl: ~ii / E: pipernici + -ie] (Rar) 1-2 Piperniceală (2-3).

pipirnici v vz pipernici

pirnici[1] v vz pipernici

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

PIPERNICI, pipernicesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se opri din creștere sau din dezvoltare (din cauza unei boli, a unor condiții neprielnice etc.), a pierde din vlagă, a se usca. Din lipsă de nutreț bun, rasele indigene [de vite] se pipernicesc și se zgîrcesc, de nu le mai cunoaște cineva. I. IONESCU, P. 234.

PIPERNICIE s. f. (Rar) Starea celui pipernicit. Întemeindu-se pe... pipernicia trupului... susținea că are cel mult cincisprezece ani. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.

A SE PIPERNICI mă ~esc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice); a se chirci; a se prizări. /Orig. nec.

pipernicì v. 1. a se strânge, vorbind de plante; 2. a lâncezi, vorbind de viețuitoare: un bătrân slab pipernicit ISP. [Origină necunoscută].

pipernicésc v. tr. (d. piper, din cauza credințeĭ populare că cine înghite nemestecat un bob de piper, nu maĭ crește). Opresc din creștere, fac să rămîĭe nedezvoltat. V. refl. Mă opresc în creștere: un copil, un cal, un copac pipernicit. V. împilesc și zîrnesc.

Ortografice DOOM

pipernici (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă pipernicesc, 3 sg. se pipernicește, imperf. 1 sg. mă piperniceam; conj. prez. 1 sg. să mă pipernicesc, 3 să se pipernicească; imper. 2 sg. afirm. pipernicește-te; ger. pipernicindu-mă

pipernicie (rar) s. f., art. pipernicia, g.-d. pipernicii, art. piperniciei

!pipernici (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pipernicește, imperf. 3 sg. se pipernicea; conj. prez. 3 să se pipernicească

pipernicie (rar) s. f., art. pipernicia, g.-d. pipernicii, art. piperniciei

pipernici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pipernicesc, imperf. 3 sg. pipernicea; conj. prez. 3 sg. și pl. pipernicească

pipernicie s. f., art. pipernicia, g.-d. pipernicii, art. piperniciei

Sinonime

PIPERNICI vb. a se chirci, a degenera, a se închirci, a se sfriji, a se zgârci, (înv. și reg.) a scădea, (reg.) a se izini, a se șiștăvi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. și Bucov.) a se prizări, (prin Olt.) a se târcăvi. (Planta s-a ~.)

PIPERNICI vb. a se chirci, a degenera, a se închirci, a se sfriji, a se zgîrci, (înv. și reg.) a scădea, (reg.) a se izini, a se șiștăvi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. și Bucov.) a se prizări, (prin Olt.) a se tîrcăvi. (Planta s-a ~.)

Intrare: pipernici
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pipernici
  • pipernicire
  • pipernicit
  • pipernicitu‑
  • pipernicind
  • pipernicindu‑
 singular plural
  • pipernicește
  • piperniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pipernicesc
 (să)
  • pipernicesc
  • piperniceam
  • pipernicii
  • pipernicisem
a II-a (tu)
  • pipernicești
 (să)
  • pipernicești
  • piperniceai
  • piperniciși
  • piperniciseși
a III-a (el, ea)
  • pipernicește
 (să)
  • pipernicească
  • pipernicea
  • pipernici
  • pipernicise
plural I (noi)
  • pipernicim
 (să)
  • pipernicim
  • piperniceam
  • pipernicirăm
  • piperniciserăm
  • pipernicisem
a II-a (voi)
  • piperniciți
 (să)
  • piperniciți
  • piperniceați
  • pipernicirăți
  • piperniciserăți
  • piperniciseți
a III-a (ei, ele)
  • pipernicesc
 (să)
  • pipernicească
  • piperniceau
  • piperniciră
  • piperniciseră
pipirnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pirnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pipernicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pipernicie
  • pipernicia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • pipernicii
  • piperniciei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pipernici, pipernicescverb

  • 1. (Despre animale, plante sau părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: chirci prizări
    • format_quote Din lipsă de nutreț bun, rasele indigene [de vite] se pipernicesc și se zgîrcesc, de nu le mai cunoaște cineva. I. IONESCU, P. 234. DLRLC
etimologie:

piperniciesubstantiv feminin

  • 1. rar Stare sau aspect pipernicit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Întemeindu-se pe... pipernicia trupului... susținea că are cel mult cincisprezece ani. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • Pipernici + -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.