4 definiții pentru pipărătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIPĂRĂTÚRĂ, pipărături, s. f. (Rar) Mâncare piperată, picantă. – Pipera + suf. -ătură.
PIPĂRĂTÚRĂ, pipărături, s. f. (Rar) Mâncare piperată, picantă. – Pipera + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pipărătură sf [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 25 / Pl: ~ri / E: pipăra + -ătură] 1 (Mpl) Mâncare piperată (1). 2 a (Fig) Presărare cu piper (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
pipărătúră s. f., g.-d. art. pipărătúrii; pl. pipărătúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pipărătúră s. f., g.-d. art. pipărătúrii; pl. pipărătúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: pipărătură
pipărătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||