9 definiții pentru pigmentație pigmentațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIGMENTÁȚIE, pigmentații, s. f. Pigmentare. ♦ Mod specific în care apar celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. – Din fr. pigmentation.

PIGMENTÁȚIE, pigmentații, s. f. Pigmentare. ♦ Mod specific în care apar celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. – Din fr. pigmentation.

pigmentație sf [At: DM / V: (rar) ~iune / Pl: ~ii / E: fr pigmentation] 1 Pigmentare (1). 2 Mod în care apar colorate țesuturile etc. în urma pigmentării (1). corectată

PIGMENTÁȚIE, pigmentații, s. f. Faptul de a se pigmenta; colorare cauzată de pigmenți; pigmentare.

PIGMENTÁȚIE s.f. Pigmentare. ♦ Mod în care apar colorate celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. [Gen. -iei, var. pigmentațiune s.f. / cf. fr. pigmentation].

PIGMENTÁȚIE s. f. pigmentare. ◊ mod în care apar colorate celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. (< fr. pigmentation)

pigmentațiune sf vz pigmentație

PIGMENTAȚIÚNE s.f. v. pigmentație.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pigmentáție (-ți-e) s. f., art. pigmentáția (-ți-a), g.-d. art. pigmentáției; pl. pigmentáții, art. pigmentáțiile (-ți-i-)

pigmentáție s. f. (sil. -ți-e), art. pigmentáția (sil. -ți-a), g.-d. art. pigmentáției; pl. pigmentáții, art. pigmentáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: pigmentație
pigmentație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pigmentație
  • pigmentația
plural
  • pigmentații
  • pigmentațiile
genitiv-dativ singular
  • pigmentații
  • pigmentației
plural
  • pigmentații
  • pigmentațiilor
vocativ singular
plural
pigmentațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pigmentațiune
  • pigmentațiunea
plural
  • pigmentațiuni
  • pigmentațiunile
genitiv-dativ singular
  • pigmentațiuni
  • pigmentațiunii
plural
  • pigmentațiuni
  • pigmentațiunilor
vocativ singular
plural

pigmentație pigmentațiune

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Mod specific în care apar celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: