14 definiții pentru pielicică pielicea pielcea pielcică

PIELICÍCĂ, -EÁ, pielicele, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui piele; pielișoară, pielușică. ♦ Blăniță de miel în special cea provenită de la mieii de rasă caracul. [Var.: pielcícă, -eá s. f.] – Piele + suf. -icică.Pielicică: cu schimbare de suf.

PIELICÍCĂ, -EÁ, pielicele, s. f. Diminutiv al lui piele; pielișoară, pielușică. ♦ Blăniță de miel sau de alt animal (mic). [Var.: pielcícă, -eá s. f.] – Piele + suf. -icică, -icea.

pielicícă / pieliceá (pop.) s. f., art. pielicíca / pieliceáua, g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle, art. pielicélele

PIELICÍCĂ s. (ANAT.) (rar) pielișoară, (înv. și reg.) pielcuță, (reg.) pielcăluță, pielușică, pieluță.

PIELICÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la piele) Blană de animal (în special de miel). [G.-D. pelicelei; Var. pielicea] /piele + suf. ~icică

PIELCÍCĂ, -EÁ s. f. v. pielicică.

PIELCÍCĂ, -EÁ s. f. v. pielicică.

PIELCEÁ, -ÍCĂ, pielcele, s. f. 1. Blăniță de animal mic, mai ales de miel. Cică îmbla după strîns pielcele. CREANGĂ, P. 148. 2. Bucată mică de piele; p. ext. obiect făcut din piele. Prostie este să porți fără rost, cînd e cald și nu-ți folosesc, niște pielcele de cine și să te lovești cu ele în palma stingă. SADOVEANU, P. M. 74. – Variantă: pieliceá (GALAN, B. I 53) s. f.

PIELICEÁ s. f. v. pielcea.

pielceá / pielcícă (= pielicică) s. f., pl. pielcéle

PIELCÍCĂ s. (înv. și reg.) pielcuță, (reg.) hârșie, pielcăluță. (~ de animal, pentru căciuli.)

pielcică f. pielea mielului: negoț de pielcele. [Diminutiv din piele].

pelceá (est) și pĭelceá (vest) f., pl. ele (dim. d. pele, pĭele). Pele jupuită de pe un animal mic, hîrșie, jarcă: pelcele de oaĭe. Peliculă, pele mică: mi se făcuse la unghie o pelcea și am tăĭat-o. – Și -lcícă, pl. tot ele, ca ulcele.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

pielicícă / pieliceá s.f., art. pielicíca / pieliceáua, g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle

PIELICI s. (ANAT.) (rar) pielișoară, (înv. și reg.) pielcuță, (reg.) pielcăluță, pielușică, pieluță.

Intrare: pielicică
pielicică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pielici
  • pielicica
plural
  • pielicele
  • pielicelele
genitiv-dativ singular
  • pielicele
  • pielicelei
plural
  • pielicele
  • pielicelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pielicea
  • pieliceaua
plural
  • pielicele
  • pielicelele
genitiv-dativ singular
  • pielicele
  • pielicelei
plural
  • pielicele
  • pielicelelor
vocativ singular
plural
pielcică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pielci
  • pielcica
plural
  • pielcele
  • pielcelele
genitiv-dativ singular
  • pielcele
  • pielcelei
plural
  • pielcele
  • pielcelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pielcea
  • pielceaua
plural
  • pielcele
  • pielcelele
genitiv-dativ singular
  • pielcele
  • pielcelei
plural
  • pielcele
  • pielcelelor
vocativ singular
plural

pielicică pielicea pielcea pielcică

  • 1. popular Diminutiv al lui piele.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pielișoară pielușică un exemplu
    exemple
    • Cică îmbla după strîns pielcele. CREANGĂ, P. 148.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Blăniță de miel în special cea provenită de la mieii de rasă caracul.
      surse: DEX '09
    • diferențiere Blăniță de miel sau de alt animal (mic).
      surse: DEX '98 DLRLC NODEX
  • 2. Bucată mică de piele.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Prostie este să porți fără rost, cînd e cald și nu-ți folosesc, niște pielcele de cîne și să te lovești cu ele în palma stîngă. SADOVEANU, P. M. 74.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Piele + sufix -icicăPielicică, cu schimbare de sufix.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX