7 definiții pentru picuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICÚȚ s. n. (Pop.) Piculeț. – Pic1 + suf. -uț.

PICÚȚ s. n. (Pop.) Piculeț. – Pic1 + suf. -uț.

picuț sn [At: REBREANU, I. 16 / Pl: ~țuri / E: pic1 + -uț] 1-8 (Înv; șhp) Piculeț (1-8).

PICÚȚ, picuțuri, s. n. Diminutiv al lui pic2. Mai zi, măi Briceag... numai un pic, auzi? Un picuț de tot. REBREANU, I. 16.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICÚȚ s. v. piculeț, picușor.

Intrare: picuț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picuț
  • picuțul
  • picuțu‑
plural
  • picuțuri
  • picuțurile
genitiv-dativ singular
  • picuț
  • picuțului
plural
  • picuțuri
  • picuțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

picuț

etimologie:

  • Pic + sufix -uț.
    surse: DEX '09 DEX '98