4 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICTÁ, pictez, vb. I. Tranz. 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor; a zugrăvi. ♦ Absol. A se ocupa cu pictura (1), a practica pictura. ♦ A acoperi sau a împodobi cu picturi (2) un obiect, un material. ♦ Refl. (Fam. și depr.; despre femei) A se farda (exagerat). 2. Fig. A caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări; a descrie, a zugrăvi. – Din pictor și pictură (derivat regresiv).

PICTÁ, pictez, vb. I. Tranz. 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor; a zugrăvi. ♦ Absol. A se ocupa cu pictura (1), a practica pictura. ♦ A acoperi sau a împodobi cu picturi (2) un obiect, un material. ♦ Refl. (Fam. și depr.; despre femei) A se farda (exagerat). 2. Fig. A caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări; a descrie, a zugrăvi. – Din pictor și pictură (derivat regresiv).

picta vt [At: BARCIANU / Pzi: ~tez / E: drr pictor] 1 (C. i. imagini, modele folosite) A reproduce, a reprezenta pe pânză, pe hârtie, pe sticlă etc. cu ajutorul pensulei și al culorilor Si: a zugrăvi, (înv) a pictura (1), (reg) a pângăli. 2 (Fșa) A face o pictură. 3 A se îndeletnici cu pictura. 4 (C. i. materialul pe care se execută pictura) A acoperi cu picturi Si: (înv) a pictura (2). 5 vr (Fam; dep; d. femei) A se farda exagerat Si: (reg) a se boi, a se sulemeni. 6 (C. i. opera de artă executată) A crea, a realiza cu mijloacele specifice picturii Si: (reg) a pângăli. 7 (Pan; c. i. ființe, situații, întâmplări, stări sufletești) A caracteriza sugestiv prin cuvinte, în sfera beletristică Si: a descrie, a zugrăvi. 8 (Pex) A analiza. 9 (Rar; c. i. oameni) A prezenta într-o lumină defavorabilă, defăimătoare.

PICTÁ, pictez, vb. I. Tranz. A reprezenta prin culori o ființă, un obiect, un peisaj etc. pe hîrtie, pe pînză, pe pereți etc.; a zugrăvi. În definitiv, nu văd de ce nu ai putea picta aceste tablouri? CAMIL PETRESCU, N. 106. ♦ Fig. A înfățișa plastic prin cuvinte; a descrie. Cu mult simț al adevărului istoric autorul pictează figura bătrînului muncitor.

PICTÁ vb. I. tr. A zugrăvi, a înfățișa în culori, pe pânză, pe zid etc. o ființă, un peisaj etc. [Cf. lat. pictum < pingere].

PICTÁ vb. tr. a executa o pictură. (< pictură)

A PICTÁ ~éz 1. tranz. 1) (tablouri, portrete, peisaje etc.) A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor; a zugrăvi. 2) (suprafețe) A acoperi cu imagini, împodobind. 3) fig. (personaje, situații, întâmplări) A descrie în cuvinte cu maximă expresivitate; a zugrăvi. 2. intranz. A se ocupa cu pictura; a practica pictura. /Din pictor, pictură

pictà v. a reprezenta un obiect prin linii și prin colori: a picta un peizaj, un om.

*pictéz v. tr. (d. lat. pictum, supinu luĭ pingere, a picta, din răd. pig, pag, pug, fig, care înseamnă a înfige și de unde vine și deping, împing, împung, înfig). Reprezent pin colorĭ, zugrăvesc: a picta o persoană, un peizaj. V. boĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pictá (a ~) vb., ind. prez. 3 picteáză

pictá vb., ind. prez. 1 sg. pictéz, 3 sg. și pl. picteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICTÁ vb. v. descrie, expune, farda, înfățișa, machia, prezenta, reda, vopsi, zugrăvi.

PICTÁ vb. a zugrăvi, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a pingăli, (înv.) a pictura, a zografisi. (A ~ un tablou; a ~ un aspect din natură.)

picta vb. v. DESCRIE. EXPUNE. FARDA. ÎNFĂȚIȘA. MACHIA. PREZENTA. REDA. VOPSI. ZUGRĂVI.

PICTA vb. a zugrăvi, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a pingăli, (înv.) a pictura, a zografisi. (A ~ un tablou; a ~ un aspect din natură.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pictá (pictéz, pictát), vb. – A zugrăvi, a face o pictură. Lat. *pictare (sec. XIX), dubletul lui păta.Der. pictor, s. m. din lat. pictor (sec. XIX); pictură, s. f., după it. pittura; pictural, adj., din fr. pictural.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Dieffenbachia picta Schott. Specie cu frunze de culori variabile, cu pete și striuri, argintii și crem, atît de-a lungul nervurilor cît și între nervuri; sînt lat-ovat-lanceolate cu lamina cordiformă la bază și de cîteva ori mai mare decît pețiolul. Tulpină cca 95 cm înălțime.

Maxillaria picta Hook. Specie care înflorește iarna-primăvara. Flori (petale galbene sau albe-gălbui cu dungi roșii-maronii, label trilobat, alb sau alb-gălbui cu pete roșii) lung-pedunculate. Frunze cu vîrf bont, cca 26-28 cm lungime.

Schismatoglottis picta Schott. Specii ale căror frunze au lamina ovat-cordiformă, pînă la 30 cm lungime și 12 cm lățime, verde-proaspăt, între nervuri dungi albastre-albicioase. Plantă cu rizom, pețioli 30 cm lungime, verzi-mat.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

picta, pictez I v. t. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură, cu creion de sublimat. II v. r. (peior.d. femei) a se farda exagerat.

Intrare: picta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • picta
  • pictare
  • pictat
  • pictatu‑
  • pictând
  • pictându‑
singular plural
  • pictea
  • pictați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pictez
(să)
  • pictez
  • pictam
  • pictai
  • pictasem
a II-a (tu)
  • pictezi
(să)
  • pictezi
  • pictai
  • pictași
  • pictaseși
a III-a (el, ea)
  • pictea
(să)
  • picteze
  • picta
  • pictă
  • pictase
plural I (noi)
  • pictăm
(să)
  • pictăm
  • pictam
  • pictarăm
  • pictaserăm
  • pictasem
a II-a (voi)
  • pictați
(să)
  • pictați
  • pictați
  • pictarăți
  • pictaserăți
  • pictaseți
a III-a (ei, ele)
  • pictea
(să)
  • picteze
  • pictau
  • picta
  • pictaseră
Intrare: Dieffenbachia picta
Dieffenbachia picta park  nomenclatura binară
compus
  • Dieffenbachia picta
Intrare: Maxillaria picta
Maxillaria picta park  nomenclatura binară
compus
  • Maxillaria picta
Intrare: Schismatoglottis picta
Schismatoglottis picta park  nomenclatura binară
compus
  • Schismatoglottis picta
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

picta

  • 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: zugrăvi attach_file un exemplu
    exemple
    • În definitiv, nu văd de ce nu ai putea picta aceste tablouri? CAMIL PETRESCU, N. 106.
      surse: DLRLC
    • 1.1. absolut A se ocupa cu pictura, a practica pictura.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A acoperi sau a împodobi cu picturi un obiect, un material.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv familiar depreciativ (Despre femei) A se farda (exagerat).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: farda
  • 2. figurat A caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descrie zugrăvi attach_file un exemplu
    exemple
    • Cu mult simț al adevărului istoric autorul pictează figura bătrânului muncitor.
      surse: DLRLC

etimologie: