10 definiții pentru piclaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

piclaj sn [At: CV 1951, nr. 5, 23 / Pl: ~je / E: fr picklage] Operație de tratare a pieilor sămăluite cu soluții de acizi și clorură de sodiu, în vederea tăbăcirii lor Si: (rar) piclare.

PICLÁJ, piclaje, s. n. Operație de tratare a pieilor cu o soluție acidă (și cu clorură de sodiu) înainte de tăbăcire; piclare. – Din fr. picklage.

PICLÁJ, piclaje, s. n. Operație de tratare a pieilor cu o soluție acidă (și cu clorură de sodiu) înainte de tăbăcire; piclare. – Din fr. picklage.

PICLÁJ s. n. Operație de tratare a pieilor cu o soluție acidă și cu clorură de sodiu, pentru a le pregăti pentru tăbăcire.

PICLÁJ s.n. Tratarea pieilor cu o soluție acidă și cu clorură de sodiu înainte de tăbăcire; piclare. [Pl. -je. / < fr. picklage, cf. engl. pickling].

PICLÁJ s. n. tratare a pieilor cu o soluție acidă și cu clorură de sodiu înainte de tăbăcire; piclare. (< fr. picklage)

PICLÁJ ~e n. Operație de tratare a pieilor cu o soluție acidă înainte de tăbăcire. /<fr. picklage


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

picláj (pi-claj) s. n., pl. picláje

picláj s. n. (sil. -claj), pl. picláje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICLÁJ s. (TĂBĂCĂRIE) piclare.

PICLAJ s. (TĂBĂCĂRIE) piclare.

Intrare: piclaj
  • silabație: -claj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piclaj
  • piclajul
  • piclaju‑
plural
  • piclaje
  • piclajele
genitiv-dativ singular
  • piclaj
  • piclajului
plural
  • piclaje
  • piclajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)