PICIOR. Subst. Picior, picioruș (dim.), picioraș, piciorel, picioruț, crac (pop.), gionat (fam., depr.); picioare lungi, picioroange, gaibe, gaide (fig.), gaibarace (fam.), catalige (fig.). Piciorul stîng; piciorul drept. Coapsă. Genunchi. Oul genunchiului, rotulă. Gambă. Tibie. Peroneu. Pulpă, pulpișoară (dim.). Gleznă, gleznișoară (dim., rar). Laba (piciorului), lăbuță (dim.), lăboaie (augm.). Talpa (piciorului), tălpiță (dim.). Călcîi, călcîiaș (dim.). Mînc (reg.). Deget, degețel (dim.), degetuț. Falangă. Unghie, unghiuță (dim.), unghioară, unghișoarâ. Pedichiură. Încălțăminte, încălțări (înv. și reg.). Încălțător. Adj. Lăbos (rar). Încălțat. Descălțat, desculț. Ortopedic. Vb. A sta în picioare; a se ridica în picioare; a pune piciorul (pe ceva); a da cu piciorul; a îndoi piciorul; a întinde piciorul. A (se) încălța, a(-și) pune ghetele. A (se) descălța, a(-și) scoate ghetele. V. încălțăminte.