9 definiții pentru picanterie
Explicative DEX
PICANTERIE, picanterii, s. f. Calitatea de a fi picant. ♦ (Concr.; de obicei la pl.) Mâncare picantă (1), aliment picant. ♦ Fig. (Concr.; de obicei la pl.) Glumă, anecdotă, vorbă (ușor) indecentă; aluzie (ușor) indecentă la adresa cuiva. – Din germ. Pikanterie.
PICANTERIE, picanterii, s. f. Calitatea de a fi picant. ♦ (Concr.; de obicei la pl.) Mâncare picantă (1), aliment picant. ♦ Fig. (Concr.; de obicei la pl.) Glumă, anecdotă, vorbă (ușor) indecentă; aluzie (ușor) indecentă la adresa cuiva. – Din germ. Pikanterie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
picanterie sf [At: BUL. COM. IST. I, 88 / Pl: ~ii / E: ger Pikanterie. Cf. picant] 1 Calitate de a fi picant (1). 2 (Ccr; lpl) Mâncare picantă (1). 3 (Ccr; lpl) Glumă, anecdotă ușor indecentă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PICANTERIE, picanterii, s. f. Vorbă sau faptă indecentă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PICANTERIE s.f. Vorbă, faptă picantă. [Gen. -iei. / < germ. Pikanterie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PICANTERIE s. f. 1. mâncare picantă. 2. vorbă, faptă picantă. (< germ. Pikanterie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PICANTERIE ~ i f. 1) Caracter picant. 2) Mâncăruri picante. 3) fig. Glumă, anecdotă sau aluzie picantă. [G.-D. picanteriei] /<germ. Pikanterie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
picanterie s. f., art. picanteria, g.-d. art. picanteriei; pl. picanterii, art. picanteriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
picanterie s. f., art. picanteria, g.-d. art. picanteriei; pl. picanterii, art. picanteriile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
picanterie s. f., art. picanteria, g.-d. art. picanteriei; pl. picanterii, art. picanteriile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
picanterie, picanteriisubstantiv feminin
- 1. Calitatea de a fi picant. DEX '98 DEX '09
-
- 1.2. Glumă, anecdotă, vorbă (ușor) indecentă; aluzie (ușor) indecentă la adresa cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- Pikanterie DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.