9 definiții pentru pianoforte

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIANOFÓRTE, pianoforte, s. n., adv. 1. S. n. (Înv.) Pian (1). 2. Adv. (în forma piano-forte; indică modul de executare a unei lucrări muzicale) în mod brusc de la piano la forte. – Din it. pianoforte.

pianoforte sni [At: SCRIBAN, D. / E: it pianoforte] Pian (1).

PIANOFÓRTE, pianoforte, s. n. (Rar) Pian (1). – Din it. pianoforte.

PIANOFÓRTE s.n. Pian. [< it. pianoforte].

*pianofórte n. Nume italian al pianuluĭ, pron. pĭanoforte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pianoforte (pian) (înv.) (pia-) s. n.

pianofórte s. n. (sil. pia-), pl. pianofórte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: pianoforte
pianoforte substantiv neutru
  • silabație: pia-no- info
substantiv neutru (N30)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pianoforte
  • pianofortele
plural
  • pianoforte
  • pianofortele
genitiv-dativ singular
  • pianoforte
  • pianofortelui
plural
  • pianoforte
  • pianofortelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pianoforte, pianofortesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.