12 definiții pentru pișa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIȘÁ, piș, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A urina. 2. Tranz. A uda, a stropi cu urină. – Lat. *pissiare.

PIȘÁ, piș, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A urina. 2. Tranz. A uda, a stropi cu urină. – Lat. *pissiare.

pișa [At: MOXA, 370/13 / Pzi: piș / Grz: (înv) ind / E: ml *pissiare] (Pop) 1 vr A urina. 2-3 (Înv; îls, îla) ~șând la perete sau cel ce se ~șă la perete (Persoană) de sex masculin. 4 vr (Reg; îe) A nu ști pe unde se ~șă găina A fi încă neștiutor, fără experiență. 5 (Reg; îe) A se ~ împotriva vântului A se răzvrăti. 6 (Reg; îae) A-și cauza singur un neajuns, voind să lovească în alții. 7 vt A stropi cu urină. 8 vr (Reg; îe) A ~ tot butuci A fi obraznic și prost. 9 vt (Reg; îe) A-și ~ ochii A plânge repede, ușor.

piș, a v. tr. (lat. *pissiare [v. intr.], it. pisciare, eng. pišer [!], pv. pissar, vfr. pissier, nfr. pisser. D. rom. vine sîrb. pišati). Triv. Ud urinînd: pisica a pișat covoru. V. refl. Urinez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pișá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 píșă, 1 pl. pișắm; conj. prez. 3 să píșe; ger. pișấnd

pișá vb., ind. prez. 1 sg. piș, 3 sg. și pl. píșă, 1 pl. pișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. píșe; ger. pișând


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PIȘÁ vb. v. ieși, urina.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pișa, piș (pop., obs.) I. v. t. a uda cu urină II. v. r. a urina, a face pipi

a pișa ochii expr. (vulg.) a plânge.

a se pișa (pe ceva / pe cineva) expr. a desconsidera total (ceva / pe cineva).

a se pișa (în) contra vântului expr. (vulg.) 1. a se pune rău cu șefii. 2. a manifesta lipsă de tact apărând o cauză dinainte sortită eșecului.

du-te și te pișă! expr. (vulg.) lasă-mă-n pace!, pleacă!

Intrare: pișa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pișa
  • pișare
  • pișat
  • pișatu‑
  • pișând
  • pișându‑
singular plural
  • pișă
  • pișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • piș
(să)
  • piș
  • pișam
  • pișai
  • pișasem
a II-a (tu)
  • piși
(să)
  • piși
  • pișai
  • pișași
  • pișaseși
a III-a (el, ea)
  • pișă
(să)
  • pișe
  • pișa
  • pișă
  • pișase
plural I (noi)
  • pișăm
(să)
  • pișăm
  • pișam
  • pișarăm
  • pișaserăm
  • pișasem
a II-a (voi)
  • pișați
(să)
  • pișați
  • pișați
  • pișarăți
  • pișaserăți
  • pișaseți
a III-a (ei, ele)
  • pișă
(să)
  • pișe
  • pișau
  • pișa
  • pișaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)