peșchir sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 193/15 / V: (îvr) peschir, (reg) peschiră sf (înv) ~știr, pichir, pischil, piscir, pișcher, piș~, știr / Pl: ~e / E: tc peșkir] 1 (Îrg) Ștergar. 2 Față de masă. 3 (Reg) Batistă dată de către rudele miresei colăcerilor. 4 (Reg) Năframă. 5 (Îuz; arg) Bancnotă de o sută de lei. 6 (Trs; art) Dans popular care se joacă la nuntă. 7 (Trs; art) Melodie după care se execută peșchirul (6). corectat(ă)