petardă sf [At: CR (1830), 40¹/15 / Pl: ~de / E: ger Petarde, fr pétard] 1 Dispozitiv cu explozibil care era folosit în artilerie pentru a se arunca în aer ziduri, obstacole etc. 2 Mică încărcătură de pulbere neagră sau de alt exploziv, în înveliș de carton sau de hârtie cerată ori smolită, care produce, la explozie, zgomot și fum și care este utilizată la semnalizări, la marcarea tirului de artilerie, la focuri de artificii etc.