peroxid sm [At: PONI, CH. 104 / V: (înv) ~osid sn / Pl: ~izi / E: fr peroxyde] Derivat al apei oxigenate rezultat prin înlocuirea hidrogenului acestuia cu metale sau cu radicali organici.

PEROXID, peroxizi, s. m. Oxid mai bogat în oxigen decît oxidul obișnuit al unui element sau al unui radical chimic.

PEROXID s.m. Oxid suprasaturat cu oxigen; superoxid. [< fr. peroxyde].

PEROXID s. m. oxid suprasaturat cu oxigen. (< fr. peroxyde)

PEROXID ~zi m. Oxid care conține un număr foarte mare de atomi de oxigen. /<fr. peroxyde

*peroxíd n., pl. e. Chim. Oxid care conține cea maĭ mare cantitate de oxigen posibilă: ematita e un peroxid de fer.

perosid sm vz peroxid

peroxid (desp. pe-ro-/per-o-) s. m., pl. peroxizi

!peroxid (pe-ro-/per-o-) s. m., pl. peroxizi

peroxid s. m. (sil. mf. per-), pl. peroxizi

PEROXÍZI (< fr. {i}) s. m. pl. Derivați ai apei oxigenate, rezultați prin înlocuirea hidrogenului acesteia cu metale sau cu radicali organici; conțin în moleculă gruparea caracteristică peroxi- (-O-O-). ◊ Peroxid de sodiu = substanță gălbuie formată prin arderea sodiului în aer uscat. Reacționează cu apa, formând apă oxigenată. Este un agent oxidant puternic. ◊ Peroxid de benzoil = substanță organică cristalină, solubilă în dizolvanți organici. Prin încălzire se descompune în radicali liberi. Se întrebuințează pentru inițierea reacțiilor de polimerizare.

PEROXID DE HIDROGEN s. v. apă oxigenată.

PEROXID DE HIDROGEN s. (CHIM.) apă oxigenată.