12 definiții pentru perjar perjeriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERJÁR, perjari, s. m. (Reg.) Persoană care cultivă perji; p. gener. prunar. – Perj + suf. -ar.

perjar sm [At: ALECSANDRI, T. 271 / V: ~jeriu / Pl: ~i / E: perj1 + -ar] 1 (Mol) Cultivator de pruni Si: (rar) prunar. 2 Epitet dat de către plutașii de la munte celor de pe Bistrița, de mai jos de Piatra-Neamț. 3 (Reg) Vânt nedefinit mai îndeaproape.

PERJÁR, perjari, s. m. (Reg.) Cel care cultivă perji; p. gener. prunar. – Perj + suf. -ar.

PERJÁR, perjari, s. m. (Mold., învechit) Cel care se îndeletnicește cu cultivarea sau comercializarea perjelor; prunar. Scump mă ține titlul de proprietar.Scump, însă ia seama bine C-ai ajuns a fi perjar. ALECSANDRI, T. 271.

perjar m. Mold. vânzător de perje: ai ajuns a fi perjar AL.

perjár m. Est. Vînzător de perje.

perjeriu[1] sm vz perjar corectată

  1. În original incorect accentuat: perjeriu. O confirmă și forma variantei de față în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perjár (reg.) s. m., pl. perjári

perjár s. m., pl. perjári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

perjár, perjári, s.m. (reg.) 1. cel ce cultivă perji. (v.); prunar, cultivator de prune. 2. (art.) numele unui vânt. 3. (pl.) epitet dat de plutașii de la munte plutașilor de pe Bistrița, mai jos de Piatra Neamț.

Intrare: perjar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perjar
  • perjarul
  • perjaru‑
plural
  • perjari
  • perjarii
genitiv-dativ singular
  • perjar
  • perjarului
plural
  • perjari
  • perjarilor
vocativ singular
plural
perjeriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)