PERIODIC, -Ă, periodici, -ce, adj. 1. Care revine, care se repetă (regulat) după anumite intervale de timp (egale); care constă în parcurgerea repetată a aceleiași succesiuni de stări (în intervale de timp egale). ◊ Publicație periodică (și substantivat, n.) = publicație care apare la intervale regulate, la date fixe. Sistem periodic (al elementelor) = (mod de) clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor (masă atomică, număr atomic). Tabloul (sau tabelul) periodic al elementelor = tabel în care figurează elementele chimice dispuse potrivit sistemului periodic. (Mat.) Funcție periodică = funcție care admite o perioadă (4). Fracție periodică = fracție zecimală în care, după virgulă, aceleași cifre se repetă la infinit în aceeași ordine. (Fiz.) Mișcare periodică = mișcare a unei particule care, după un anumit interval de timp, revine la aceeași stare de mișcare. ♦ (Despre boli și manifestările lor) Care revine la intervale regulate. 2. Care se referă la perioadă, privitor la perioadă. [Pr.: -ri-o-] – Din lat. periodicus, ngr. periodikós, fr. périodique.

periodic, ~ă [At: AMFILOHIE, G. F. 124^v/13 / P: ~ri-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: lat periodicus, ngr περιοδικός, fr périodique] 1-2 av, a (Într-un mod) care parcurge repetat aceleași succesiuni de stări. 3-4 av, a (Într-un mod) care se repetă regulat după anumite intervale de timp. 5 a (Îs) Vânturi ~ice Vânturi care își schimbă direcția după un anumit interval de timp sau care bat regulat într-o regiune, în anumite perioade ale anului. 6 a (Îs) Ploi ~ice Ploi care cad la intervale regulate de timp sau care cad într-o anumită perioadă a anului. 7 a (Îs) Vulcani ~ici Vulcani care devin activi la anumite perioade de timp. 8-9 a (Îs) Sistemul ~ (al elementelor) (Sistem de) clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor, greutate atomică, număr de ordine etc. 10 a (Îs) Tabloul (sau tabelul) ~ al elementelor Tabel care cuprinde elementele chimice, dispuse în șapte șiruri orizontale și nouă coloane verticale, potrivit sistemului periodic (6). 11 a (Mat; îs) Fracție (zecimală) ~ă Fracție zecimală în care, începând de la un anumit șir, aceleași cifre se reproduc indefinit în aceeași ordine. 12 a (Fiz; îs) Mișcare ~ă Mișcare a unei particule care, începând de la un anumit interval de timp, revine la aceeași stare de mișcare. 13-14 sn, a (Publicație) care apare la intervale regulate de timp, săptămânal, bilunar, lunar, trimestrial etc. 15 a (D. boli) Care se manifestă prin accese intermitente care revin la intervale regulate de timp. 16 a (D. manifestări ale bolilor) Care revine la intervale regulate de timp. 17-20 a (Ast) Care se referă la perioadă (7-10) Si: (înv) periodicesc (1-4). 21-24 (Ast) Privitor la perioadă (7-10) Si: (înv) periodicesc (5-8). 25-28 (Ast) Care ține o perioadă (7-10) sau mai multe Si: (înv) periodicesc (9-12).

PERIODIC, -Ă, periodici, -ce, adj. 1. Care revine, care se repetă (regulat) după anumite intervale de timp (egale); care constă în parcurgerea repetată a aceleiași succesiuni de stări (în intervale de timp egale). ◊ Publicație periodică (și substantivat, n.) = publicație care apare la intervale regulate, la date fixe. Sistem periodic (al elementelor) = (sistem de) clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor fundamentale. Tabloul (sau tabelul) periodic al elementelor = tabel în care figurează elementele chimice dispuse potrivit sistemului periodic. (Mat.) Funcție periodică = funcție care admite o perioadă (4). Fracție periodică = fracție zecimală în care, după virgulă, aceleași cifre se repetă la infinit în aceeași ordine. (Fiz.) Mișcare periodică = mișcare a unei particule care, după un anumit interval de timp, revine la aceeași stare de mișcare. ♦ (Despre boli și manifestările lor) Care revine la intervale regulate. 2. Care se referă la perioadă, privitor la perioadă. [Pr.: -ri-o-] – Din lat. periodicus, ngr. periodikós, fr. périodique.

PERIODIC, -Ă, periodici, -e, adj. Care revine, care se repetă (regulat) după anumite intervale de timp. V. ciclic. Starea de robie neagră a plugărimii... a ți pricinuit răscoalele periodice ale țărănimii de la 1887, 1894 și 1907. SADOVEANU, E. 52. Imensele abuzuri neregulate ale aristocraților izolați se prefăcură într-un venit periodic al fiscului. HASDEU, I. V. 46. Publicație (sau, învechit, foaie) periodică (și substantivat, n.) – publicație care apare regulat, la date fixe. Racocea... publică prospectul unei foi periodice. KOGĂLNICEANU, S. A. 37. Vînturi periodice = vînturi care-și schimbă direcția după un anumit interval de timp sau care bat cu regularitate într-o regiune, în anumite perioade ale anului. (Chim.) Sistem periodic al elementelor = sistem format din elemente chimice în ordinea crescîndă a greutăților atomice, dispuse în (șapte) perioade, astfel încît după parcurgerea unei perioade se regăsesc elemente cu proprietăți chimice asemănătoare. (Mat.) Fracție periodică = fracție zecimală în care, începînd de la un anumit șir, aceleași cifre se reproduc indefinit, în aceeași ordine. (Fiz.) Mișcare periodică = mișcarea unei particule care, după un anumit interval de timp, revine la aceeași stare de mișcare. Pronunțat: -ri-o-.

PERIODIC, -Ă adj. Care revine, care se repetă cu regularitate la anumite perioade. ♦ Publicație periodică (și s.n.) = publicație care apare regulat la anumite date. [Cf. fr. périodique, lat. periodicus].

PERIODIC, -Ă adj. I. care revine, se repetă cu regularitate la anumite perioade o (mat.) funcție ~ă = funcție care admite o perioadă (5). II. adj., s. n. (publicație) care apare la intervale de timp fixe. (< fr. périodique, lat. periodicus, gr. periodikos)

PERIODIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) Care ține de o perioadă; propriu unei perioade. 2) Care se reproduce regulat la anumite intervale de timp; ciclic. ◊ Publicație ~că publicație care apare la intervale egale de timp. Sistem ~ sistem de clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor fundamentale. Tabel ~ tabel în care figurează elementele chimice în conformitate cu sistemul periodic. [Sil. ri-o-] /<lat. periodicus, ngr. periodikós, fr. périodique

periodic a. 1. care revine la timpuri anumite: vânturi periodice; 2. care apare la o dată fixă: foaie periodică; 3. se zice de fracțiunea zecimală ale cării cifre se reproduc infinit în aceeaș ordine.

*periódic, -ă adj. (vgr. periodikós). Care revine saŭ apare la timpurĭ anumite: vînturĭ, ziare periodice (V. cotidian). Aritm. Fracțiune periodică, fracțiune decimală în care, după virgulă saŭ de la un anumit grad, aceleașĭ cifre se reproduc indefinit în aceĭașĭ ordine (cea simplă începe imediat după virgulă, cea mixtă maĭ în colo). S. n., pl. e Ziar saŭ revistă periodică: un periodic ilustrat. Adv. În mod periodic.

periodic² (desp. -ri-o-) s. n., pl. periodice

periodic¹ (desp. -ri-o-) adj. m., pl. periodici; f. periodică, pl. periodice

periodic¹ (-ri-o-) adj. m., pl. periodici; f. periodică, pl. periodice

*periodic² (-ri-o-) s. n., pl. periodice

periodic adj. m. (sil. -ri-o-), pl. periodici; f. sg. periodică, pl. periodice

PERIODIC adj., s. 1. adj. v. ciclic. 2. adj. regulat, sistematic. (Controale ~.) 3. s. v. publicație.

PERIODIC adj., s. 1. adj. ciclic. (Fenomen ~.) 2. adj. regulat, sistematic. (Controale ~.) 3. s. publicație, (înv.) foaie, publicare. (Un ~ de mare tiraj.)

Periodic ≠ aperiodic, neperiodic

PERIÓDIC, -Ă (< ngr., fr., lat.) adj., s. n. 1. Adj. Care se repetă în mod identic după intervale de timp (aproximativ) egale; care survine la intervale regulate; care constă din parcurgerea reperată a aceleiași succesiuni de stări în intervale de timp egale. 2. S. n., adj. (Revistă, buletin etc.) care apare la intervale regulate (săptămânal, lunar etc.). 3. Adj. (MAT.) Funcție p. = funcție care admite o perioadă. Fracție p. = fracție zecimală în care, după virgulă, se repetă la infinit o anumită cifră sau un grup de cifre. 4. Adj. (CHIM.) Sistemul p. al elementelor = mod de clasificare a elementelor chimice după proprietățile lor (masă atomică, număr atomic). Începând din sec. 19 au existat numeroase încercări de clasificare a elementelor (Johann W. Dobereiner, 1828; Beguyer de Chancourtois, 1862; John Alexander Newlands, 1864). D.I. Mendeleev (în 1869) a descoperit legea periodicității și a aranjat elementele în ordinea crescândă a masei lor atomice într-un tabel (sistemul periodic al elementelor, pe care-l revizuiește în 1871). Completat cu elementele descoperite ulterior (gazele rare), tabloul constă din șapte șiruri orizontale, numite perioade și nouă coloane verticale, numite grupe. O clasificare asemănătoare a fost propusă în același an de Julius Lothar Meyer. Dezvoltarea ulterioară a teoriei structurii atomului a condus la concluzia că numărul de protoni din nucleul atomului unui element (numărul atomic) este identic cu numărul de ordine al elementului în sistemul p. al lui Mendeleev, acesta devenind criteriul de clasificare al elementelor (A. van den Broeck, 1911; H.G. Moseley, 1913) și că aranjarea elementelor în sistemul p. este determinată de structura straturilor de electroni ale atomilor (N. Bohr, 1922).