PERICARP, pericarpuri, s. n. Ansamblul straturilor de țesuturi care alcătuiesc pereții unui fruct. [Pl. și: pericarpe] – Din fr. péricarpe.

pericarp sn [At: CAIET, 82^r/3 / V: (înv) ~iu / Pl: ~e, ~uri / E: lat pericarpium, fr péricarpe] Ansamblu al straturilor de țesuturi care alcătuiesc pereții unui fruct.

PERICARP, pericarpe, s. n. Ansamblul straturilor de țesuturi care alcătuiesc pereții unui fruct. [Pl. și: pericarpuri] – Din fr. péricarpe.

PERICARP, pericarpe, s. n. Partea din afară, învelișul unui fruct, adesea format din mai multe straturi. V. endocarp, epicarp.

PERICARP s.n. Învelișul exterior al unui fruct, care acoperă semințele. [< fr. péricarpe, lat. sav. pericarpium, gr. perikarpion < peri – împrejur, karpos – fruct].

PERICARP s. n. înveliș exterior al unui fruct, care protejează semințele. (< fr. péricarpe)

PERICARP ~e n. bot. Parte exterioară a unui fruct care constituie învelișul protector al semințelor. /<fr. péricarpe

pericarp n. Bot. învelișul grăunțelor unei plante.

*pericárp n., pl. e și urĭ (vgr. perikárpion, d. peri, în prejur, și karpós, fruct). Bot. Învălișu grăunțelor (semințelor).

pericarpiu sn vz pericarp

pericarp s. n., pl. pericarpuri

pericarp s. n., pl. pericarpuri

pericarp s. n., pl. pericarpe