10 definiții pentru perfectibilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERFECTIBILITÁTE s. f. Însușirea sau faptul de a fi perfectibil. ♦ Credință apărută în epoca iluminismului potrivit căreia folosirea adecvată a rațiunii ar avea ca rezultat realizarea deplină a posibilităților umane. – Din fr. perfectibilité.

perfectibilitate sf [At: I. GOLESCU, C. / G-D și (înv) ăței / Pl: ~tăți / E: fr perfectibilité] 1 Însușire a unei tranzacții de a putea fi perfectată. 2 Însușire a unui obiect de a putea fi perfecționat. 3-4 Perfectare.

PERFECTIBILITÁTE s. f. Însușirea sau faptul de a fi perfectibil. – Din fr. perfectibilité.

PERFECTIBILITÁTE s. f. Faptul de a fi perfectibil. Orice lucrare este susceptibilă de perfectibilitate. GHICA, S. 233.

PERFECTIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi perfectibil. [Cf. fr. perfectibilité].

PERFECTIBILITÁTE s. f. însușirea, faptul de a fi perfectibil. (< fr. perfectibilité)

perfectibilitate f. caracterul celor perfectibile.

*perfectibilitáte f. (d. perfectibil). Calitatea de a putea fi perfecționat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perfectibilitáte s. f., g.-d. art. perfectibilitắții

perfectibilitáte s. f., g.-d. art. perfectibilității

Intrare: perfectibilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perfectibilitate
  • perfectibilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • perfectibilități
  • perfectibilității
plural
vocativ singular
plural

perfectibilitate

  • 1. Însușirea sau faptul de a fi perfectibil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Orice lucrare este susceptibilă de perfectibilitate. GHICA, S. 233.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Credință apărută în epoca iluminismului potrivit căreia folosirea adecvată a rațiunii ar avea ca rezultat realizarea deplină a posibilităților umane.
      surse: DEX '09

etimologie: