Definiția cu ID-ul 692797:
Explicative DEX
perdáf n., pl. urĭ (turc. perdah, lustru, sfîrșit, d. pers. perdaht). Stropirea uneĭ rufe uscate cu gura ca să se poată călca bine. Radere contra păruluĭ, în răspăr: a da, a trage cuĭva un perdaf. Fig. Ocară, mustrare, frecuș, săpuneală. V. fățuĭală și pardaf.
Exemple de pronunție a termenului „perdaf” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1