*percusiúne f. (lat. percússio, -ónis, d. percútere, -cussum, a lovi. V. repercusiune). Lovitură, cĭocnire. Armă cu percusiune, pușcă, pistol în care încărcătura se aprinde pin lovitura cocoșuluĭ saŭ alteĭ pĭese cĭocnitoare. Muz. Instrument de percusiune, acela care sună pin lovire, ca pĭanu, cimbalu, toba.