4 definiții pentru peonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

peonic, ~ă a [At: DN3 / P: pe-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: cf it peonico] 1 Care se referă la peon2. 2 (Îs) Rimă ~ă Rimă cu accentul pe a patra silabă de la sfârșit.

PEÓNIC, -Ă adj. Referitor la peon2. ◊ Rimă peonică = rimă cu accentul pe a patra silabă de la sfârșit. [Pron. pe-o-. / cf. it. peonico].

PEÓNIC, -Ă adj. (despre versuri) format din peoni2. ♦ rimă ~ă = rimă cu accentul pe a patra silabă de la sfârșit. (< it. peonico)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

peónic adj. m., pl. peónici; f. sg. peónică, pl. peónice

Intrare: peonic
peonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peonic
  • peonicul
  • peonicu‑
  • peonică
  • peonica
plural
  • peonici
  • peonicii
  • peonice
  • peonicele
genitiv-dativ singular
  • peonic
  • peonicului
  • peonice
  • peonicei
plural
  • peonici
  • peonicilor
  • peonice
  • peonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)