24 de definiții pentru pensionar pansionar pansioner pensioner pensiunar (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană întreținută, îngrijită într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.

pensionar, ~ă smf [At: ȘINCAI, HR. II, 199/24 / V: (înv) pan~, pansioner, ~ner, ~iun~ / P: ~si-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr pensionnaire, ger Pensionär] 1 (Înv) Persoană căreia i se acorda de către împărat sau rege o sumă de bani ca răsplată pentru serviciile aduse. 2-3 (Înv) Persoană aflată (în subvenția sau) în serviciul cuiva. 4 Persoană care a ieșit din serviciu în condițiile prevăzute de lege și primește pensie (3) Si: (reg) pensionist (1). 5 Persoană care primește pensie ca urmaș al unui fost salariat. 6 (Înv) Elev al unui pension (1) Si: pensionist (2). 7-8 Persoană internată (într-un azil sau) într-un ospiciu. 9 (Înv) Persoană care stă într-o pensiune (7). 10 (Arg) Infractor închis într-o închisoare.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană internată într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.

PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care a ieșit din producție în condiții determinate de lege și primește pensie. Pensionarii au dreptul la asistență medicală gratuită. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2868. Cînd ridica mîna, de sub mînecă apăreau manșete rotunde și tari... cum poartă pensionarii orașelor de provincie din Franța. C. PETRESCU, C. V. 278. ◊ (Adjectival) La a doua întîlnire a apărut într-o redingotă... de profesor pensionar și ochelari cu șnur după ureche. C. PETRESCU, C. V. 278. Cel mai gălăgios și mai amărit era colonelul pensionar Ștefănescu. REBREANU, R. II 222. 2. Cel care este internat într-o instituție publică specială (mai ales de sănătate). Ceilalți pensionari ai ospiciului, suiți pe ziduri, priveau această scenă. BOGZA, C. O. 334. – Variantă: (învechit) pensionér (NEGRUZZI, S. III 362) s. m.

PENSIONÁR, -Ă s.m. și f. 1. Cel care primește o pensie. 2. Cel care este întreținut, îngrijit într-un ospiciu, într-un azil. [Pron. -si-o-. / cf. fr. pensionnaire].

PENSIONÁR, -Ă s. m. f. 1. cel care primește o pensie. 2. cel întreținut într-un ospiciu sau azil. 3. deținut într-o închisoare. 4. persoană care stă în pensiune la cineva. (< fr. pensionnaire, germ. Pensionär)

PENSIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care primește pensie. 2) Persoană internată într-un azil sau într-un ospiciu. 3) Persoană aflată în pensiune la cineva. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionnaire, germ. Pensionär

pensionar m. 1. cel ce plătește spre a fi găzduit și ospătat; 2. elevul unui pensionat; 3. cel ce primește o pensie dela Stat.

*pensionár, -ă s. (fr. pensionnaire, d. pension, pensiune). Persoană care primește o pensiune de la stat. Persoană care e găzduită și ospătată pe banĭ într’o pensiune. Elev saŭ elevă care e într’un pensionat. În Olanda, mare funcționar municipal. Mare pensionar, prim ministru. Adj. Funcționar pensionar.

pansionar, ~ă smf vz pensionar

pensioner, ~ă smf vz pensionar

pensiunar, ~ă sf vz pensionar

PENSIONÉR s. m. v. pensionar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pensionár (-si-o-) s. m., pl. pensionári

pensionár s. m. (sil. -si-o-), pl. pensionári

pensionáră (-si-o-) s. f., g.-d. art. pensionárei; pl. pensionáre

pensionáră s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. pensionárei; pl. pensionáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PENSIONÁR s. v. arestat, condamnat, deținut, întemnițat, ocnaș, osândit, prizonier, pușcăriaș.

PENSIONÁR s. (reg.) pensionist. (Un batrân ~.)

arată toate definițiile

Intrare: pensionar
  • silabație: -si-o-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pensionar
  • pensionarul
  • pensionaru‑
plural
  • pensionari
  • pensionarii
genitiv-dativ singular
  • pensionar
  • pensionarului
plural
  • pensionari
  • pensionarilor
vocativ singular
plural
pansionar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pansioner
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pensioner
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pensiunar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)